Bine ati venit!

"Dragostea este cea mai înaltă realizare la care poate aspira orice fiinţă umană. Este o emoţie care cuprinde toată profunzimea inimii, a minţii şi a sufletului."




miercuri, 12 decembrie 2012

Pânza de păianjen poate fi ruptă

Nu am crezut înainte prea mult în coincidenţe iar acum nici atât nu mai cred în ele pentru că îi dau dreptate lui Albert Einstein: "Coincidenţa este felul lui Dumnezeu de a rămâne anonim". Dumnezeu lucrează fără să ne dăm seama şi tocmai din acest motiv nu are sens să ne întrebăm de ce. Pur si simplu. Şi în loc să îmi pun întrebări de genul acesta apreciez ceea ce am. Ştiu că fiecare zi este o nouă şansă datorită căreia pot evolua ca fiinţă umană. În momentul ăsta oamenii mor de frig, de foame, de boli, femei sunt violate, alţi copii nu sunt şcolarizaţi aşa că da, apreciez şi mulţumesc pentru fiecare zi în care trăiesc. Fiecare zi e o binecuvântare pentru că am învăţat că există doar bine şi nu trebuie să analizez prea mult ceea ce mi se dă pentru că nu primesc mai mult decât aş putea duce. Fiecare dintre cei care citesc aceste rânduri ar trebui să mediteze la ceea ce are şi să nu se mai plângă de problemele lui pentru că el trebuie să înainteze şi nu să meargă înapoi. Da, viaţa este o şansă şi fiecare zi poate fi mai albă decât cea precedentă şi tocmai pentru că viaţa e a naibii de scurtă apreciez tot ceea ce am. Fiecare om din viaţa mea, cu defecte şi calităţi, e un dar pentru mine, o binecuvântare care nu ştiu cât timp va fi alături de mine însă până ei, oamenii aceştia minunaţi, sunt în viaţă vreau să le arăt cât de mult înseamnă pentru mine.

vineri, 30 noiembrie 2012

Smd

Despre tine nu am scris niciodată aici. Până acum. Nu o să uit niciodată momentele petrecute cu tine. Nu pozele reuşesc să exprime sentimentele noastre puternice ci amintirile pe care le avem. Sunt poze în care "urlăm" şi un străin n-ar observa asta, dar noi ştim. Ne ştim trăirile, poveştile şi am putea să scriem un roman una despre cealaltă. Tu eşti eu, Nataşa într-o altă variantă. În fiecare zi învăţăm una de la cealaltă pentru că am crescut  şi ne-am maturizat împreună. Eşti una dintre cele două persoane pe care mi-aş permite să o sun la orice oră din zi şi noapte şi care, oricât de obosită, somnoroasă sau ocupată ar fi, mi-ar răspunde şi ar fi alături de mine indiferent că mi-ar fi bine sau rău. Da, fată dragă şi frumoasă, dacă tu râzi atunci râd şi eu, dacă eu plâng atunci plângi şi tu. E minunat să ştiu că, indiferent de ce surprize ne rezervă viitorul, ne avem una pe cealaltă. Pentru toate momentele petrecute împreună, pentru tot ceea ce însemni tu pentru mine, îţi mulţumesc! Te iubesc, smd!!!

http://www.youtube.com/watch?v=zabFVkb6tmE

sâmbătă, 24 noiembrie 2012

Albastru



Doar pentru tine fac
Striptease diurn 
Dragule
Cu nonşalanţa şi disperarea
De a fi eu
Trezeşte-mă
Scrie-mă
În toate tăcerile noastre


***

Ochii tăi
Pământ reavăn de toamnă
Aprind timp
La început de cuvânt 
Pe albastrul din noi
Fir verde de dor 
Ce sapă aşteptări
În tăceri
La început de cuvânt 
Suntem noi

***

Toate au început cu tine
Lumea
Întâiul cuvintelor
Tăcerile
Şi eu-ul latent din mine
Şi da
Am împărţit infinitul la unu
În doi
Pentru toţi şi toate

***

Au început ploile să curgă din tine
Pământ albastru
Lumina luminii dintâi
Te îmbracă în începuturi
Şi toate cuvintele tale
Coboară cerul în mine

***

Astăzi te-aş scrie pe fiecare celulă din mine
Să te prelingi 
Ştii
Toate verbele din univers
Găsesc drumul spre tine
Ca un joc în care nu există 
Câştigători
Învinşi
Doar albastrul din noi care 
Urlă

***

Din palma sufletului tău
Oamenii au făcut scut 
Ţi-au pictat inima buzele şi ochii
Cu totul din ei
Ai devenit albastru

***

În ziua în care m-am îndrăgostit de mine
A plouat puţin câte puţin
Cu tine
E simplu să fim noi
Să îmi desenezi ochii cu fragmente din cer
E simplu
Să mă iubesc
Prin tine


***

Să scriu despre tine
Ar însemna
Să cobor cerul în cer
Ştii
Te-aş scălda în albastrul nostru 
Puţin câte puţin
Puţin mai mult
Până eu voi fi albastră
De tine

***
La Maria Radna e tăcere
Acolo
Îngerii îşi dau întâlnire
Cuvintele curg 
Pe lespezi de piatră 
Nici eu nici tu
Nu ştim
Să nu fim

***

Fiecare Marie din tine
Naşte lumină
Cuvintelor tale
Când asfinţitul devine zori
Ploile curg
Din ochii tăi
De pământ reavăn


***
Palma mea 
În palma ta
Prelungeşte cerul din noi
Zâmbeşte-mă
Cu albastrul buzelor tale
Am atins lumina

***

Se spune
Că îngeri cresc din ochii tăi
În drum spre cruce
Flori şi fluturi trupu-ţi acoperă
Tandru
A tămâie miroşi
Iubitule
A tămâie şi iubire


***

Te-ai născut în mine
Apă şi aer să fii
Sufletul sufletului meu
I-ai dat lumină
Când eu m-am născut în tine



***


Clapele sufletului meu îţi cântă
E primăvară când ochii mei 
Sunt cerul 
Pe care îl priveşti
La fiecare apus




***

A opta minune a lumii eşti tu
Iubitule
Ochii mei sunt
Prelungirea sufletului nostru
Noi unul suntem
Cea care nu pleaca sunt eu
Pentru că aleg să rămân 
Safirul tău


***
Divinul din tine
Imi escaladează sufletul
Cu fiecare te iubesc
Scalzi cerul în mine
Iubirea iubirii 
Eşti tu
Iubitule

***

Bucură-te Marie
Când ai zămislit iubirea iubirii
Cea plină de har
Din lacrimi şi dor şi-a înălţat el lumina
Domnul este cu tine
Din clipa dintâi a facerii
Binecuvântată eşti tu între femei
Prima dintre ele
Şi binecuvântat este rodul trupului tău
Precum şi iubirea sufletului nostru
Sfântă Marie
Mijlocitoarea unului nostru
Maica lui Dumnezeu
Şi mama tuturor sufletelor
Roagă-te pentru noi, păcătoşii
Şi nouă luminează-ne calea luminii
Acum şi-n ceasul morţii noastre
Când doiul din noi rugi îţi înalţă

***

Iubirea de bărbat
Adăposteşte în palme
Acele palme mai pure ca îngerii
Femeia născuta din tine

***

În celula sufletului tău
Vulturul îmi caută
Ochii
Şi
Paşii mei
Te urmează
În drum spre răsărit


***


Pentru noi nu existaă
Timp
Cuvânt
Doar infinitul sufletului nostru
Mai înalt ca lumea
Te scriu în roşu
La fiecare început de mine
Zâmbeşte-mă
Când unul suntem

***


Când îţi iubesc sufletul
Rugi fierbinţi înalţ dumnezeirii
Adevărul din ochii tăi
Purifică lumea
În dimineaţa zilei noastre
Am devenit
Unul

***

Iubeşte-ne 
În dimineaţa zilei noastre
Când noaptea cea fără de sfârşit
Mă creşte în carnea ta

***

Plouă-mă a noapte 
Şi dor de noi
Fluturi albaştri
În zbor de de cuvinte
Ascunde-mă în tine
Până la punct
– Singurul punct –




sâmbătă, 17 noiembrie 2012

Ultimatum

Plouă
Când îngenunchez
După toate cuvintele
Pe care nu mi le-ai spus
Pe care nu mi le-ai citit
Plouă
Când mă sfâşii fără să ştii




marți, 13 noiembrie 2012

Circular

Te-ai crezut dumnezeul pământului
Când hic et nunc
Ţi-au făcut cu ochiul
La colţ de stradă
Şi-ai zdrobit albastrul
În pumnii-ţi fini
Astăzi
Ai rămas fără drept de apel
Hic et nunc

luni, 12 noiembrie 2012

Condiţie


Te-ai scris pe fiecare rând din mine
Să-mi ştiu stăpânul
De lumină
Până mi-ai golit ochii
Ştiu
De secole
Cu acte în regulă
Mă domini

Definiţie


Iubirea înseamnă
Să fugi din tine
Până la capătul lumii
Şi să-ţi taci cuvintele
Până silabele
Devin
Sunete

duminică, 14 octombrie 2012

Pământ albastru

Dacă ar fi să asociez cu ceva anume iubirea atunci aş asocia-o cu albastrul din noi, din fiecare. Eu şi tu suntem albastru, un albastru infinit, un albastru al Divinităţii din fiecare fiinţă. Iubirea e un albastru la fel ca ochii mei, un albastru al libertăţii ş al speranţei, al tăcerii şi al cuvântului deopotrivă, un albastru a tot ceea ce însemni tu pentru mine şi invers. Dacă în lume mai există albastru înseamnă că ea poate fi mai bună decât este ea în prezent şi nicidecum mai rea. Toate astea pentru că albastrul nostru poate schimba lumea. Pentru albastrul nostru, ştii, nu există învingători, nu există învinşi. Există doar "albastrul din noi care urlă".

sâmbătă, 13 octombrie 2012

Puritate

În astă clipă îmi iau zborul
Departe de tine, de noi amândoi
În lumea viselor de odinioară
Când demonii erau îngeri.

vineri, 12 octombrie 2012

Încă

Ai ascuns (ne)scrisele
În ochii buzele şi pieptul
De iulie torid
Şi stai şi rupi din tine
Sisif plăpând surâzător
E-atâta timp în tine
Când glas îi dai cuvântului prim

joi, 27 septembrie 2012

E


Când femeia din tine muşcă mărul
Adu-ţi aminte
Lumea tu şi restul Universului
Sunteţi ea
La început de cuvânt 
Şi trup din trupul ei
Începeţi să fiţi

vineri, 24 august 2012

Sticla lui Klein de Iuliana Costiuc

"Sticla lui Klein este o suprafata pe care te poti misca din exterior spre interior fara a intersecta vreo margine, o figura geometrica neorientabila, care scoate in evidenta ideea ca interiorul si exteriorul nu sunt neaparat concepte universale. Daca banda lui Moebius este o suprafat bidimensionala marginita, sticla lui Klein nu are margini."(http://www.scientia.ro/component/jooanswers/details/Ce-este-constructia-geometrica-numita-amp-quot-sticla-lui-Klein-amp-quot-_482.html)
Romanul Sticla lui Klein vorbeşte cititorilor despre curaj, despre sfidarea societăţii prin înfruntarea prejudecăţilor unei lumi limitate, despre libertatea de a face ceea ce doreşti pentru că, înainte de toate, tu eşti pe primul plan, tu şi numai tu şi din acest motiv fericirea ta este mai importantă decât absolut orice. Făcând compromisuri ocoleşti dureros drumul tău spre fericire, spre tine, spre ceea ce eşti tu cu adevărat. A rămâne cu cineva doar pentru că ai o relaţie  sau o căsnicie de n ani este o greşeală fatală pentru că renunţi la a mai fi tu fericit doar pentru că speri, implori destinul că lucrurile vor evolua, totuşi, într-o direcţia mai bună, că dacă îţi sacrifici dorinţele toţi (bineînţeles, mai puţin tu) vor fi mulţumiţi. Într-un final, te trezeşti la realitate şi ajungi să te întrebi dacă într-adevăr merită să faci aceste compromisuri. Şi după ce conştientizezi gravitatea situaţiei în care ai ajuns începi să lupţi pentru ceea ce doreşti, să renaşti asemenea păsării Pheonix. Zbori spre libertate, te iubeşti pe tine şi dăruieşti şi altora din preaplinul iubirii tale. Singurătatea te ajută să meditezi asupra trăirilor tale şi să începi totul având o altă perspectivă asupra vieţii datorită experienţelor acumulate. "Nimeni nu deţine controlul fericirii tale; în consecinţă, tu ai puterea de a schimba orice la tine sau la viaţa ta". Barbara De Angelis
Căsătorită de 6 ani cu Dan şi având încă 5 ani de relaţie cu el încă înainte de a fi căsătoriţi, Alina înţelege cât de searbădă îi este căsnicia după ce Darius, colegul ei de serviciu, o priveşte într-un fel deosebit stârnindu-i interesul. De-abia atunci înţelege cât de nefericită este şi analizează căsătoria ei cu Dan: Este oare căsnicia partea lipsită de pasiune a vieţii, transformată în obişnuinţa  de a avea pe cineva lângă tine, cineva care respiră acelaşi aer cu tine, dar care nu te aude decât dacă ţipi, care nu te vede decât dacă stai în faţa televizorului la o emisiune sportivă, care nu te simte decât dacă ajungi întâmplător în jumătatea lui de pat...? (...) Şi totuşi, o durea indiferenţa lui Dan, o umpleau de amărăciune serile în care îl aştepta singură în pat, deşi el era acasă, afundat în fotoliu, alinându-şi frustrările cu un pahar de bere ...Se răzvrătea deseori, cerându-i socoteală pentru nepăsarea lui, ca şi cum poţi certa pe cineva că este înalt sau scund, blond sau brunet: Ştia. Şi de fapt a ştiut dintotdeauna, că Dan este într-o lume a lui, unde ea are acces doar când el, sătul de accesele ei de furie, lăsa uşa deschisă vreo câteva zile şi o făcea să creadă (a câta oară?) că el s-a schimbat. De ce se complăcea la nesfârşit în acest joc bizar, de-a dreptul chinuitor? 
Deşi la început ezită, Alina îi trimite un mesaj lui Darius în care îl întreabă despre semnificaţia privirii lui atunci când a văzut-o, iar acesta îi răspunde că a dorit să-i spună că este frumoasă. Din acel moment cei doi încep un joc periculos, însă cine este atât de ipocrit încât să-i judece pentru că încearcă să fie fericiţi împreună? Care dintre noi ar arunca cu pietre în ei? Şi Darius este împreună cu Camelia de 18 ani şi căsătorit cu ea de 5 ani. În timpul cât Alina şi Darius au încercat să fie fericiţi au trăit fiecare clipă intens: El nu vorbea mult, dar tot ceea ce făcea avea o semnificaţie directă, cu ţintă în inima ei. Iar inima ei era fericită! Atunci, acolo.  Darius chiar dorea să pună punct căsniciei cu Camelia, însă Alina ezită tocmai pentru că îi este teamă că va fi judecată de apropiaţii ei. O greşeală fatală această teamă a ei. Chiar dacă este îndrăgostită de Darius, Alina speră că lucrurile  se vor îmbunăţi în ceea ce priveşte căsnicia ei cu Dan atunci când acesta soseşte în ţară, acasă, pentru o săptămână, dar acesta se poartă cu ea asmenea unui frate mai mare neobosindu-se să mimeze nici măcar un sentiment. Soarta le joacă celor doi o festă tragică pentru că atunci când ea îl vizitează pe Darius la Sibiu, acesta îi mărturiseşte îndurerat: Te iubesc şi sunt disperat. Te iubesc aşa cum nu am ştiut că pot iubi vreodată. Dar...Camelia este gravidă. (...)Cum se întâmpla ca ea să  fie cea care suferă,  cea care pierde acest joc ale cărui reguli nici măcar nu le înţelegea?!  Sau asta era, de fapt, explicaţia?! Ei se joacă iar ea, Alina cea deşteaptă, Alina cea frumoasă ia totul în serios, crede că i se cuvine totul, că partenerii ei trebuie să renunţe la tot pentru ea. De ce visează la o iubire ca cea din filme, unde bărbaţii sunt capabili de orice pentru femeia iubită, de ce speră mereu că ea merită o astfel de iubire, un astfel de sacrificiu?!  De ce în filmul vieţii erau numai personaje negative, de ce nu avea nici un episod un final fericit...?
Alina suferă enorm la aflarea acestei veşti, se izolează de toţi şi încearcă să îşi revină. În preajma Crăciunului decide să meargă în Anglia la Dan, soţul ei. Un gând însă îi tot dădea târcoale de la un timp şi pe acesta nu prea reuşea să îl evite: ce-ar fi dacă ar merge de sărbători în Anglia, la Dan, să petreacă împreună Crăciunul? În fond, deşi relaţia lor s-a răcit, ei nu au încetat să fie oficial soţ şi soţie. Poate că timpul ar reface legăturile, ar cicatriza rănile şi lucrurile ar putea fi iarăşi minunate între ei. De la Darius învăţase că, atât timp cât motivele sunt puternice, sentimentele pot fi îngheţate, sfărâmate şi ascunse sub covor. De ce nu ar putea şi ea să încerce?!   Totuşi, de data asta va lua totul mai uşor, va fi mai liniştită, mai puţin pretenţioasă. Dan primise de la Alina jurământul veşniciei, că vor fi împreună la bine şi la greu...de ce să nu acorde o nouă şansă căsniciei lor? Ajungând în Anglia neanunţată pentru că doreşte să-i facă o supriză lui Dan, Alina are parte de şocul vieţii ei când, bătând la uşă, Dan deschide şi este încurcat când o vede, iar în spatele lui Alina îl zăreşte gol pe Dorin, colegul şi prietenul cel mai bun al lui Dan. Alina se simte folosită de Dan...Mai târziu Alina află de la prietenele ei că soţia lui Darius, Camelia, a pierdut copilul şi împreună cu acestea s-a dus să o viziteze la spital unde ea le mărturiseşte că l-a pus să jure când a luat-o salvarea de la accident că va rămâne cu ea orice ar fi. Încă o nouă lovitură pentru Alina. Pentru ultima oară ea şi Darius se iubesc: Se iubiră printre lacrimi, fără orgolii, ca şi când era prima dată, ca şi când era ultima dată...
Aceste experienţe nu au făcut altceva decât să o întărească pe Alina şi să vadă partea plină a paharului. După toate lecţiile învăţate înţelese în sfârşit că tot ce se întâmplase în viaţa ei o ajutase să devină cea de astăzi. Înţelese că Dan o folosise din disperare, neavând curajul de a-şi exprima liber şi deschis orientarea sexuală, speriat la rându-i de prejudecăţi, de părinţi, de reguli. Înţelesese că Darius o iubise într-un fel egoist, fără puterea de a sacrifica totul pentru ea, o iubise pentru că îi oferise libertatea pe care soţia lui nu i-o acorda. Era recunoscătoare pentru tot ce aceşti bărbaţi aduseseră în viaţa ei, inclusiv pentru suferinţa purificatoare prin care trecuse. Dar, cel mai important lucru pe care îl realizase în tot acest timp era conştientizarea propriei valori. Căpătase încredere în propriile alegeri, primea cu indulgenţă tot ceea ce atrăgea în viaţa ei, îşi oferea adeseori binecuvântarea unei perioade de introspecţie în care să-şi pună ordine în gânduri şi experienţe. Alina îşi găseşte un alt serviciu, iar acolo îl cunoaşte pe Vlad, un coleg nou, şi o nouă  poveste de iubire este pe cale să înceapă...
Pentru fiecare secvenţă importantă autoarea a ales citate semnificative. Câteva dintre acestea sunt următoarele: 
"Probabil că toţi dragonii din viaţa noastră sunt prinţese care aşteaptă doar să ne vadă măcar o dată frumoşi şi curajoşi". Rainer Maria Rilke, The Dragon Princess - Prinţesa Dragon
"Conformitatea este temnicerul libertăţii şi inamicul creşterii". John F. Kennedy(1961)
"Dragostea nu are nimic de a face cu ceea ce aştepţi să primeşti, doar cu ceea ce te aştepţi să dăruieşti, adică totul". Katherine Hepburn(Me: Stories of my Life - Eu: Poveşti din viaţa mea)
"Grota în care îţi este teamă să intrii ascunde comora pe care o cauţi". Joseph Campbell
"Poţi fi fericit sau poţi fi nefericit. Orice vei face, va fi mereu alegerea ta". Wayne Dyer
"Dragostea are capacitatea de a vedea peste fiinţa umană şi să vadă ceea ce are ea dumnezeiesc". Colette Burnhan
"Iubirea nu cere posesiuni, ea oferă libertate". Rabindranath Tagore
" Nu am regrete. Nu voi regreta niciodată că am iubit deoarece sentimentul iubirii pentru cinci minute este mai grozav decât o eternitate de suferinţă". Kurt Langner

http://www.youtube.com/watch?v=C21G2OkHEYo


vineri, 17 august 2012

stai!

Iubitule, mă frângi şi mă descompui de mine, mă întregeşti şi mă lipeşti de mine.Mă pierzi ca să mă regăsesc alta, aceeaşi a ta. Dincolo de timp, dincolo de spaţiu suntem noi. Spune-mi, imposibilul a devenit real? Ţi-am dăruit o parte din mine, dar tu eşti întregul omniprezent în mine. Stai!

joi, 16 august 2012

joc de copil

din doi în doi
numărăm paşii spre noi
cu roua din flori
descompunem tăceri
de ieri de azi
copilul din mine
caută
atinge
infinitul...

roua de flori

tacit îţi înteleg eu-ul
ne scriem priviri
desenăm aşteptări
pe fiecare celulă de lumină
fierbinţi ne potolim setea de noi
cu roua de flori

infinit

Naşte-mi cuvinte
Din nou în mai nou
La nesfârşit
Când imposibilul devine tangibil

miercuri, 15 august 2012

stare

Cuvintele noastre tac
Tăcerea-mi vorbeşte
Şuvoi de noi
Parte din mine parte din tine
Infinitul urlă...

miercuri, 25 iulie 2012

Lumina urlă

Spală-mi ochii
Cu dor de apă şi vânt
Cuvânt
Îmbracă-mă
Foc
Pământ
Am nevoie de puţin
Tu
Stai
Taci
E începutul luminii care urlă...

vineri, 6 iulie 2012

Noi (ne) iubim

Te iubesc pentru fiecare cuvânt care zace în mine. Fiecare cuvânt aşteaptă, crede, speră, caută, urlă. Iubirea nu tace niciodată, ea urlă...Urlă asemenea unui lup singuratic care-şi caută lupul - pereche. Suntem doi lupi care s-au găsit într-o noapte siberiană, doi lupi singuratici care s-au întregit la fel ca cele două jumătăţi din mitul androginului. Întregul nostru e iubirea; aerul, pământul, focul, apa, sunt tot o iubire infinită. Crezul nostru este iubirea. Noi sunt suntem iubire, o iubire infinită faţă de toţi şi toate, faţă de nimicurile existenţiale. Noi (ne) iubim

duminică, 24 iunie 2012

Iubirea...

Dumnezeu a creat lumea în şapte zile. Noi recreăm iubirea în fiecare clipă. Dăruim iubire, aşteptăm iubire, cerşim iubire şi primim iubire. Merităm atât de multă iubire? Şi dacă da, de ce merităm atât de multă iubire? De ce? Iubirea e sensul existenţei noastre şi începe acolo unde cuvintele încetează să mai fie cuvinte. Noi suntem materializarea iubirii lui Dumnezeu pe pământ şi faptele noastre sunt exprimarea iubirii noastre faţă de tot ceea ce ne înconjoară. Iubim pentru că e în natura noastră umană să simţim acest sentiment divin, nu pentru că alegem să iubim sau pentru că ne dorim conştient acest lucru. Iubirea...Câte definiţii nu s-au spus despre iubire şi câte se vor mai spune încă? Fiecare om are propria lui definiţie în ceea ce priveşte iubirea, o viziune proprie în ceea ce priveşte suma tuturor experienţelor afective. Iubirea adevărată nu scade, nu dezumanizează, nu are nevoie de justificări. Ea există pur şi simplu. Iubirea adevărată înalţă omul, ea speră, crede, aşteaptă, iartă... Ea...există...

sâmbătă, 26 mai 2012

Crescendo

Te iubesc mai mult ca ieri şi mai puţin ca mâine

Zbor

Îmi deschid aripile şi zbor...Zboară cu mine...Deschide-ţi aripile şi fii tu...Zâmbeşte...Crede...Speră...Lumea e a ta şi tu eşti al lumii. Lumea nu se rezumă la ceva. Lumea nu înseamnă ceva. Zboară

vineri, 11 mai 2012

tu

Tu eşti singurul adevăr pe care mi-l asum cu ochii închişi
În ochii tăi văd lumea şi lumea mea eşti tu

joi, 10 mai 2012

La fel de relativ

Totul e relativ
Jocurile tale
Minciunile clasice
Inclusiv eu
Şi regulile jocului se schimbă
Minciunile clasice devin adevăruri
La fel de relative
Ca timpul şi drumurile
La fel de relative ca tine...

marți, 17 aprilie 2012

Toţi suntem lupi

Lupul din mine
Urlă de trei ori pe zi
Îşi pierde cuvântul
Îşi pierde timbrul
Lupul din mine
(Te)Aşteaptă
Aleargă
Spre nicăieri
Lupul din mine
Adulmecă...

***
Aş scrie pe fiecare scoarţă
Despre haita flămândă
În doi secretele prind viaţă
Ştii
Lupul din mine cerşeşte
Privirea
Cuvântul
Lupului din tine.

***
Toţi lupii caută
Urma Marelui Alfa
În fiecare gest
Omniprezentul
Şi sfâşie noaptea
Sălbatec
Infinitul tace

***
Lupii nu ştiu
Să plângă în doi
Să râdă singuri
Învaţă
Să urle hilar
De trei ori pe zi
Caută lumina cuvintelor

***
Devin eu
Cu fiecare timp câştigat
Cuvinte puţine
Taci
Am
Strigătul lupilor - pereche

luni, 2 aprilie 2012

Astăzi

Astăzi e un cuvânt îndrăzneţ, provocator, e un cuvânt optimist în măsura în care îţi doreşti tu să fie. Astăzi e un nou început care te determină să îţi respecţi promisiunile, acele promisiuni pe care amâni la nesfârşit să le ţii din diferite motive. Spre deosebire de astăzi, mâine nu este altceva decât un cuvânt stupid deoarece chiar pronunţându-l nu faci altceva decât să amâni cu încă o zi şi încă o altă zi respectarea promisiunii făcute. Hotărârea pe care o iei trebuie să o respecţi încă din momentul în care începi să te gândeşti la ea din ce în mai serios, nu o să o amâni. Astăzi e un cuvânt îndrăzneţ care sugerează în mod evident faptul că îţi doreşti o schimbare, îţi asumi responsabilitatea pentru tot ceea ce urmează să se întâmple din momentul în care iei o anumită hotărâre şi nu eşti un iepure speriat de viaţă care se complace în situaţia iniţială. Pentru că vrei şi pentru că poţi începi de astăzi. Pentru că trebuie şi pentru că poţi să iei totul de la început din momentul vorbirii, acel timp prezent care îţi aminteşte efemeritatea lucrurilor.
Astăzi e un un cuvânt provocator tocmai pentru că te determină sa faci ceva inedit. Atâta timp cât vrei, poţi, încerci şi ai şi un gram de noroc totul este posibil:)

duminică, 1 aprilie 2012

O lume fără rău(un paradis) -eram în clasa a noua, deci cei care doresc să comenteze îi rog să ţină cont de acest lucru

Singura lume în care nu există niciun fel de rău este Paradisul. În Paradis pot trăi doar două categorii de oameni: aceia care prin felul lor de-a fi sunt buni şi nu au făcut greşeli prea semnificative şi cei care au făcut greşeli importante, dar care s-au căit de ele şi au redevenit buni. În acea lume oamenii sunt cu adevărat fericiţi. Ei sunt în deplină armonie cu Dumnezeu şi cu natura înţelegând ce înseamnă fiecare ciripit, mormăit, zumzet sau răget. În acea lume nu există durere, nici grijă.
Între oamenii de acolo nu există nici ură, nici dorinţă de răzbunare pentru că ei au devenit puri iertându-i pe duşmanii lor şi ajungând chiar să-i iubească. Pe obrajii lor nu curg niciodată lacrimi de durere, singurele lacrimi care curg sunt cele de fericire. Acolo, nimeni nu cunoaşte teama pentru că sunt apăraţi de puterea lui Dumnezeu astfel că niciun pericol nu-i poate atinge.
În lumea aceea pură, toţi oamenii sunt egali indiferent de rasă, etnie, religie, de defecte ale fizionomiei şi de multe alte diferenţe. Oamenii vorbesc aceeaşi limbă pe care toţi o înţeleg.
Dragostea, iubirea, pacea, ajutorul reciproc, iertarea, bunătatea formează la un loc fericirea pe care toţi o caută şi pe care doar aici o pot găsi, în această lume fără rău.
Această lume fără rău este idealul fiecărui muritor. Oamenii au nenumărate şanse de a-şi schimba viaţa în bine, dar ei nu realizează acest fapt.

duminică, 18 martie 2012

...

Păcatele lumii încep cu tine
Acolo unde
Dumnezeu a creat lumea
Tu mi-ai născut cuvinte
Prea multe drepturi
Prea puţin din mine...

vineri, 24 februarie 2012

Tarja Turunen - Poison [HQ]

Altă leapsă :-)

Sunt foarte sensibilă.
As vrea să fiu o fată tupeistă, nu mă refer în sensul rău al cuvântului, ci să am curajul să fac ce-mi doresc fără a-mi păsa ce zic alţii, fără a încerca să-i mulţumesc pe cei din jur. Încep să mă întreb tot mai des cât trebuie să spui şi cât trebuie să omiţi. Pe scurt, mă întreb care este limita sincerităţii...
Păstrez poze, hârtiuţe, bileţele, mesaje pe telefon, cadouri, jucării, abţibilde cu iepuraşi, floricele, îngeraşi, păpuşi, felicitări, scrisori, cadouri, sticluţe de parfum, brelocuri şi jucării, în special pluşuri:))
Mi-as dori să am talent la desen şi să desenez tot ceea ce admir şi mă fascinează: apusul soarelui, căderea frunzelor toamna, inoceţa copiiilor, să realizez portretele persoanelor pe care le iubesc ş.a. Mi-aş dori să dansez bine pentru că imi place la nebunie să dansez şi sunt o împiedicată:)) Mi-aş dori să am voce să cânt...:P
Nu îmi place minciuna. Pot să tolerez muuuulte până la un punct pentru că sunt şi eu om, nu un sfânt ipocrit. Prefer adevărul, oricât de dureros ar fi, oricât de greu mi-ar fi să-l accept, oricât de neverosimil ar părea. Repet: prefer adevărul.
Îmi place să ascult muzică, să mă plimb cu pechinezul meu, Rică, să admir natura, să râd nebuneşte pentru că râsul slăbeşte şi nu îngraşă, aşa cum susţin unii, îmi place să mă uit la desene animate, să mă dau pe hintă. Şi încă ceva: îmi place că sunt o persoană naturală. Nu am de gând să mă schimb pentru nimeni şi nimic din lume, aşa cum fac unele persoane:))
Nu sunt suficient de încrezătoare, nu sunt sunt suficient de tupeistă în sensul bun al cuvântului:P
Dansez tot timpul la petreceri, chiar dacă nu ştiu să dansez:))
Cânt în corul bisericii cu multă placere. În rest mă feresc să cânt pentru că ştiu că nu am ureche muzicală:(((
Niciodată nu reuşesc să ajung la timp într-un loc, spre ruşinea mea. Dacă, totuşi, ajung mai repede într-un loc, atunci e minunea minunilor.
Rar îmi cer iertare atunci când greşesc şi nu că nu aş vrea, dar e o chestie de orgoliu, de a-ţi asuma greşeala.
Ar fi trebuit să nu mă stresez pentru fiecare examen, ar fi trebuit să nu mă mai agit pentru fiecare răutate ce mi s-a spus, ar fi trebuit să iau atitudine şi să-mi afirm punctul de vedere şi să nu am acum o tonă regrete. EEEh, asta e! Tot ce pot face e să învăţ din greşeli şi să evoluez:-)
Aş putea să rup orice legătură cu o prietenă sau altă persoană apropiată pentru o prostioară nesemnificativă. Ceea ce am şi făcut cu două prietene, din păcate, şi au trecut câţiva ani până să reiau legătura cu ele:(((
P.S. Ralisa, e o provocare pentru mine să scriu de fiecare dată o leapşă şi să mă analizez;-)

duminică, 5 februarie 2012

STS

Îmi este suspect fiecare cuvânt
Când sunetele tăcerii
Se dizolvă...
Stai Şi Taci.
Mai ai datorii
Mai ai timp - secunde infinite.
Mă ai pe mine
Aşteptându-ţi dobânda...
Stai Şi Taci.

sâmbătă, 28 ianuarie 2012

Realitatea

Realitatea poate fi comparată cu o oglindă în care te priveşti zilnic. Oricât de mult ai vrea să ignori ceea ce vezi e imposibil. Pentru că zilnic te priveşti în oglindă atunci când îţi speli faţa şi nu numai deci există posibilitatea să ignori o zi-două ceea ce vezi, dar nu la infinit...Indiferent că te mai priveşti sau nu în oglindă, indiferent că poate chiar încerci să spargi oglinda, realitatea rămâne acceaşi. Poţi chiar să te prefaci orb crezând într-un mod absurd că se schimbă ceva, nu faci altceva decât să te minţi pe tine însuţi. În fond, oricare ar fi adevărul, eşti obligat să îl accepţi. Mai devreme sau mai târziu tot ajungi să accepţi acea realitate subiectivă. Cred că fiecare om  are realitatea lui, o realitate mai mult sau mai puţin apropiată de adevărata realitate. Bineînţeles, dacă este o realitate care nu este pe placul tău, la început o ignori. Începi să analizezi şi să analizezi situaţiile respective până când, într-un sfârşit ajungi să accepţi. La început, involuntar. Eşti neîncrezător. Te întrebi dacă aşa este. Încerci să analizezi situaţia din toate perspectivele posibile până când accepţi realitatea. Realitatea universală, singura posibilă. Dacă la început "ai bocit", treptat numărul lacrimilor scade. Şi scade...până nu mai rămâne nicio lacrimă. Scade pentru că te resemnezi şi eşti capabil să accepţi realitatea universală şi să vezi atât jumătatea plină a paharului, dar şi cea goală. Eşti mai puternic, mai matur...

joi, 12 ianuarie 2012

câteva ciudăţenii despre mine:))

Am primit leapşa de la Verdedeparis:-)
Câteva ciudăţenii despre mine sunt acestea, ciudăţenii care probabil nu sunt cunoscute de prea mulţi oameni:P
1. Sunt obsedată de mâncare:)) Una dintre obsesiile mele este că voi muri de foame deşi, la teribila mea poftă de mâncare sunt slabe şanse să păţesc asta:) Tot mai multă lume îmi spune că mănânc mult, dar am doar o singură viaţă şi dacă toată ziua m-aş abţine atunci chiar aş muri de foame:)) Din fericire, nu se vede că mănânc mult având în vedere că nu mă îngraş mai mult de 1-2 kg:P
2. Sunt genul acela de persoană care admiră oamenii cu personalităţi puternice, frizurile, hainele extravagante, dar niciodată nu aş avea curajul să încerc ceva nou
3. Cred în iubire, mai ales în prima iubire pe care niciodată nu o poţi uita indiferent câte iubiri mai vin pe urmă şi cât de profunde ar părea ele. Îmi place să văd cum, în filme, fata se răzgândeşte în ultimul moment înainte de a se căsători cu cel pe care nu-l iubeşte şi îl alege pe cel pe care-l iubeşte cu adevărat, dar nu mai sunt convinsă că de fiecare dată merită să rişti totul pentru a fi cu persoana iubită. E adevărat, există şi excepţii, dar…
4. Mă spăl des pe mâini, însă, din fericire, nu atât de des încât să devină o obsesie spălatul mâinilor. Aproape după fiecare acţiune din cauza căreia mă pot mudări mă spăl pe mâini:)
5. Mă uit la telenovelele turceşti nu pentru că ar avea un subiect interesant, dimpotrivă, la majoritatea se petrece aproximativ acelaşi lucru, ci pentru că admir frumuseţea actriţelor: brunete, cu părul mediu,lung sau scurt, gene lungi şi negre şi nişte ochi negri ca noaptea:)
6. Nu obişnuiesc să mă uit la filme chiar când li se face mai multă reclamă pentru că nu vreau să fiu influenţată de publicitatea excesivă. O singură dată am încălcat regula asta şi chiar am rămas dezamăgită de film când am văzut Black Swan şi de atunci mi-am promis să nu mai repet greşeala asta:)