Mai departe

Te ard pe rug

Ca pe vrăjitoarele din Evul Mediu

E eretică forţa ta

În abisul din mine

E loc doar pentru lumină
Şi crezuri
Cu îngeri
Şi vulturi
Născuţi din albastru

V

Din trupu-ţi creşte lumină

Duios

Înalţi cerul

Când naşti

Dintâiul adevăr
Eşti şi atingi
dumnezeirea

Gol

Toate-mi amintesc de tine 
partituri răsfirate pe masa timpului 
fereastra încă te aşteaptă 
să-ţi înalţi ochii 
spre totul banal 
muşcă din mine dorul 
cu sete şi foame de cald

Subiectiv

De la Dumnezeu citire

s-a împărţit Binele

pentru fiecare ochi

şi buze

lumina
ia forma mâinilor mele
percepţii şi stări
escaladează divinul
din mine

Colţi

După un cincinal

şi-o trecere subită

venele au riduri

palme aspre

se întind confuze
cevaul are colţi
şi scâncet de copil

Crez

Dumnezeul meu 
ia forma rugilor tale 
când îţi citeşti psalmii 
la ceas de seară 
Dumnezeul meu 
e pruncul acela 
născut şi răstignit 
din prea mult albastru 
Dumnezeul meu
e cerul ăla
în care îmi săruţi ochii
de bună dimineaţa
Dumnezeul meu
e lumina
din ochii tuturor copiiilor

Cerc albastru

Cu ochii închişi
Pe sârma întinsă
Femeia - dumnezeu
Îţi sărută cald
Tălpile
Alea
Care au atins
Şi munţii
Şi cerul
Cu ochii închişi
Femeia – dumnezeu cade
În lumina sufletului tău