Îmi nesfârşeşti privirea
Când mi-e dimineaţă de tine
de noi de dor de dor
vei avea nevoie de-o scară albă să-mi atingi eternitatea
prelinsă de pe buzele de catifea roşie
nu-i aşa că vinul mâinilor noastre
arde dulce în singurul templu în care ne naştem din nectar
mi-e dimineaţă de tine
când îmi nesfârşeşti privirea
Bine ati venit!
"Dragostea este cea mai înaltă realizare la care poate aspira orice fiinţă umană. Este o emoţie care cuprinde toată profunzimea inimii, a minţii şi a sufletului."
duminică, 25 octombrie 2015
Solar
Vezi tu
îngerii care ne privesc de după colţul norilor
roşesc privindu-ne
îngemănarea vibrantă
încălzirea asta globară a buzelor
va topi
frigul foamea frica
vom naşte al dorului blând mister
cuvinte
lipite de adânc
şoptesc balade
albe
ştiu
vom reclădi Universul
cu-atâtea răspunsuri scrise
pe retină
sâmbătă, 24 octombrie 2015
Mi-e dimineaţă de noi
Imaginează-ţi o dimineaţă având umerii tatuaţi cu visele noastre! Adagio, iubitule, cei mai frumoşi paşi sunt cei care se întâlnesc. Paşii noştri. Te rog, opreşte ceasurile sufletelor noastre la ora 3 să adâncim lumina cerului! Mi-e sete de nectarul mâinilor noastre, ploi atemporale, născând a dorului culoare, mi-e adânc de cuvânt atingând vibranta dezlegare. Mi-e dimineaţă de noi, iubitule!
luni, 5 octombrie 2015
Începea să ningă în Sahara
Începea să ningă
în Sahara
Şi
Trecătorii se
opreau
Pe străzile
imaginare
Notând ascuţit
Traiectoria
fulgilor roşii
Dorul curucbeului
alb
Mângâia alene
Inimile rotunde
Când
Începea să ningă
în Sahara
luni, 21 septembrie 2015
Străini
Ne împărţeam numele în acte
Şi carnea
Până la sânge
Aşteptam
Să mă iubeşti vertical
Cu palmele tale amare
Tu
Erai orb
Şi puţin grăbit
Ca actorul din melodia Laurei Stoica
Până la sânge
Purtăm acelaşi nume
În rest doi străini
Uniţi prin gesturi
Şi carnea
Până la sânge
Aşteptam
Să mă iubeşti vertical
Cu palmele tale amare
Tu
Erai orb
Şi puţin grăbit
Ca actorul din melodia Laurei Stoica
Până la sânge
Purtăm acelaşi nume
În rest doi străini
Uniţi prin gesturi
Acolo
mi-era foame şi frig
rătăceam pe străzile ochilor mei
gângurind a cald
mâinile mângâiau intunericul
cu aceeaşi speranţă
pe care o port cu mine
în zilele de marţi treisprezece
mi-era foame şi frig
căutam
acel ceva
nedefinit
măsurând arhitectural inaltimile
un fel de bildungsroman
cu final deschis
mi-era foame şi frig
până azi
în braţele tale
În numele tău
În numele tău
Se nasc
Fii
Zei
Şi dumnezei
Vertical
Sărutându-mi lobul urechii stângi
Ştii
Că în numele meu se scriu pe inimi
Războaie de carne şi sânge
Păcat originar
Pe străzi fără de început
Cu peniţa în mână
Poeţii
Rescriu istorii
În numele nostru
Oamenii dor
Orizontal
Abonați-vă la:
Postări (Atom)